Muzeul Cฤrศii ศi Exilului Romรขnesc o sฤrbฤtoreศte pe Simona Vrฤbiescu Kleckner, personalitate de talie internaศionalฤ a biblioteconomiei juridice, rudฤ a familiei Dianu, ilustrฤ familie boiereascฤ din Oltenia, ce a construit casa รฎn care funcศioneazฤ astฤzi muzeul.
Simona Maria Vrฤbiescu Kleckner s-a nฤscut la 7 martie 1927 รฎn Bucureศti. Provine dintr-o familie importantฤ de boieri din Oltenia, ce l-a avut ca รฎnaintaศ pe Banul Baba Novac, fiind fiica conf. dr. George Vrฤbiescu ศi nepoata avocatului dr. Nicolae Vrฤbiescu, juriศti reprezentativi din perioada interbelicฤ, doctori la Paris. Nepoatฤ prin alianศฤ a marelui latinist prof. dr. Nicolae Herescu, este, de asemenea, rudฤ a familiei Dianu.
Casa Dianu, aศa cum este cunoscutฤ clฤdirea รฎn care se aflฤ astฤzi muzeul Cฤrศii ศi Exilului Romรขnesc, a fost construitฤ la รฎnceputul secolului al XX-lea, ca locuinศa a familiei Dumitru ศi Sofia Dianu. Dumitru Dianu, cunoscut รฎn urbe ca Tache Dianu, era un cunoscut magistrat, care studiase Dreptul la Bucureศti ศi la Paris.
รn anul 1944, รฎnceputul ocupaศiei ruse รฎn Craiova a gฤsit-o pe Simona Vrฤbiescu Kleckner รฎn Casa Dianu. รn cartea โPe urmele mele รฎn douฤ lumi: Romรขnia-SUAโ, Volumul I, autoarea Simona M. Vrฤbiescu Kleckner, rememoreazฤ un episod din anul 1944, de la รฎnceputul ocupaศiei ruse รฎn Craiova. Deoarece casa bunicii sale materne (Lucreศia Miricฤ), unde urma sฤ locuiascฤ รฎn vacanศฤ, se afla pe Calea Severinului, pe unde circulau ruศii, Simona s-a dus sฤ stea la veriศoara sa, Cristina, aflatฤ ศi ea la bunica ei, Sofia Dianu, atunci vฤduvฤ: โ[โฆ] รฎn a treia noapte, ne-am trezit รฎntr-o gฤlฤgie imensฤ. Erau ศipete รฎn ruseศte, bufnituri de greutฤศi pe scara principalฤ de marmorฤ ศi, dupฤ un timp, am auzit claviatura pianului, gemรขnd sub lovituri repetate. ศtiam cฤ รฎn seara precedentฤ nu aveam niciun rus รฎn casฤ. Dar mai ศtiam cฤ, de cรขnd ne-au invadat, comisia sovieticฤ rechiziศiona casele cele mai frumoase ศi mai spaศioase, fฤrฤ aprobarea proprietarului. A fost ศi cazul casei lui Tante Sofi, cรขnd ai venit ruศii seara tรขrziu sฤ se instaleze. Am ieศit amรขndouฤ sฤ vedem despre ce era vorba. Erau foarte mulศi ruศi, cu multe cufere ศi cutii ambalate. รn mijlocul tumultului, un rusnac beat, cu รฎnclinaศii muzicale, stฤtea pe scaunul din faศa pianului pe care รฎl maltrata, trฤgรขnd peste clape, nu cu mรขna, nu cu pumnul, ci cu cizmele, cรขnd cu piciorul drept cรขnd cu cel stรขng. Am rฤmas รฎnmฤrmuritฤ, nu mai vฤzusem aศa o desfrรขnare. [โฆ] A doua zi am aflat cฤ ruศii au rechiziศionat casa pentru comandamentul sovietic. Zvonul a fost cฤ venise acolo pentru cรขteva zile chiar mareศalul Rodion Malinovski, preศedintele Comisiei Aliate (Sovietice), cel care ulterior va fi รฎnmormรขntat รฎn Piaศa Roศie, lรขngฤ Kremlin.โ
De altfel, la prima vizitฤ la Muzeul Cฤrศii ศi Exilului Romรขnesc, Simona Vrฤbiescu Kleckner ne-a oferit douฤ albume cu fotografii de familie ศi un exemplar cu autograf al volumului โPe urmele mele รฎn douฤ lumi: Romรขnia-SUAโ.
Studiile liceale le-a desfฤศurat la Liceul โNotre Dame de Sionโ ศi la ศcoala Centralฤ de Fete, ambele din Bucureศti. Din anul 1949 este licenศiatฤ a Facultฤศii de Drept a Universitฤศii din Bucureศti.
รn anul 1965, din cauza nedreptฤศilor politice, sociale ศi juridice, generate de regimul comunist, Simona Vrฤbiescu Klecknerย a emigrat รฎn SUA, รฎmpreunฤ cu soศul sฤu Rudolf Kleckner. รn SUA a fost admisฤ la Columbia University, unde a obศinut un master รฎn informaticฤ, urmat รฎn anul 1973 de un master รฎn Drept Internaลฃional Public la New York University.
Ulterior a ocupat numeroase ศi importante poziศii profesionale: asociat curator la Biblioteca Juridicฤ a Universitฤลฃii New York, 1969-1974, ศefฤ a Bibliotecii Juridice a Organizaศiei Naศiunilor Unite (ONU), 1975-1986, ศefฤ a Secลฃiei de Referinลฃe ลi Bibliografii a Bibliotecii โDag Hammarskjoldโ a ONU, 1986-1987, director al Bibliotecii Curลฃii Federale de Comerลฃ Internaลฃional a SUA, 1987-1996.
Este autoare a numeroase articole ศi eseuri ศi a unor volume importante: โO Mฤrturie Provocatฤ, 1995-2000โโ Bucureลti, Ed. Themis Cart, 2004, โDin Exil โ Lobby รฎn SUA pentru Romรขnia. New York, 1990-1998″ โ Bucureลti, Ed. Ziua, 2006, โPe urmele mele รฎn douฤ lumi: Romรขnia โ SUA. Romanul unei vieลฃi โ cronica unei epoci” โ Bucureลti, Ed. Curtea Veche Publishing, 2 vol., 2013-2014, โPentru ลขarฤ, din Exil” โ Bucureลti, Ed. Curtea Veche Publishing, 2018, โRolul trecutului asupra prezentului: SUA, Romรขnia ลi alegerile” โ Bucureลti, Ed. Curtea Veche Publishing, 2020, โUrmฤrile trecutului: Anii 1990-2008-2014-2022 ศi consecinศe” โ Bucureศti, 2023, โStรขnga americanฤ, Trump, Biden ศi Orientul Mijlociuโ โ Bucureลti, Ed. Curtea Veche Publishing, 2024.
Simona Maria Vrฤbiescu Kleckner a fost co-preลedinte, din 1991, ลi preลedinte, din 1996, al organizaลฃiei Ad Hoc Committee for the Organization of Romanian Democracy (ACORD), comitet politic pentru promovarea ศi organizarea democraลฃiei รฎn Romรขnia, perioadฤ รฎn care a รฎntocmit rapoarte, rezoluศii, memorii, petiศii ศi corespondenศฤ referitoare la condiศiile politice din Romรขnia, relaศiile externe ale Romรขniei ศi politica Guvernului Statelor Unite cu privire la Romรขnia.
Pentru meritele sale deosebite, รฎn anul 2000 a fost decoratฤ de Preลedintele Emil Constantinescu cu Ordinul Naศional โServiciul Credinciosโ รฎn grad de Comandor (2000). ย รn anul 2008 i-a fost conferitฤ โMedalia Regele Mihai I pentru Loialitateโ.
Colecศia care aparศine Simonei Vrฤbiescu Kleckner, disponibilฤ la Muzeul Cฤrศii ศi Exilului Romรขnesc, reuneศte un fond valoros de carte, care cuprinde studii despre exil, beletristicฤ, precum ศi albume de fotografii din arhiva personalฤ.

