Muzeul Cărții și Exilului Românesc. De la idee la realitate
Povestea înființării acestui muzeu a început în toamna anului 2013, când managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”, Lucian Dindirică, a reușit perfectarea a două proiecte de o importanță colosală pentru zestrea de carte deținută, precum și pentru viața academică și culturală a orașului. Academicienii Dan Berindei și Dinu C. Giurescu au hotărât atunci trimiterea bibliotecilor personale, formate din mii de cărți, documente și volume inedite, piese de mobilier și tablouri la Craiova, la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”.
Următorul moment important a avut loc în luna februarie a anului 2016, când, în urma unei întrevederi dintre managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”, Lucian Dindirică, și academicianul Basarab Nicolescu s-a născut ideea înființării unui muzeu al exilului.
„Căutam de mulţi ani un loc satisfăcător pentru a dona colecţia mea privind exilul românesc din Paris. Ocazia ideală s-a prezentat în mod neaşteptat /…/ la colocviul centenarului naşterii lui Vintilă Horia, care a avut loc aici, la Biblioteca Judeţeană «Alexandru şi Aristia Aman». I-am spus câteva cuvinte domnului Lucian Dindirică, managerul instituţiei, despre preocuparea mea. După o vizită a spaţiilor bibliotecii şi o discuţie aprofundată, hotărârea mea definitivă era luată. Aşa cum am spus tot timpul, cărţile sunt pentru mine fiinţe vii. Donaţia mea ar putea constitui nucleul unui viitor Muzeu al Exilului Românesc, extrem de necesar culturii române. Craiova reuneşte toate condiţiile pentru realizarea unui astfel de muzeu“, declara în acel moment academicianul Basarab Nicolescu.
Ideea înființării acestui muzeu a luat amploare de-a lungul anilor. Eforturile noastre s-au îndreptat în direcția reîntregirii culturii românești cu tezaurul cultural realizat în afara țării, din anii exilului românesc postbelic până în prezent. Astfel, ne-am propus să aducem în atenția publicului larg, opera scrisă a unor figuri marcante ale istoriei și culturii românești. Exilul românesc postbelic a fost provocat de instaurarea regimului comunist, de apariția Cortinei de Fier, care a scindat Europa după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Mulți dintre intelectualii români s-au împotrivit cenzurii și au ales, forțați de noile condiții sociale și de anularea libertăților, calea exilului. Poligloți și sincronizați științific și bibliografic cu Occidentul, cei mai mulți dintre ei s-au impus în mediile în care au migrat. Azi, Muzeul Cărții și Exilului Românesc se constituie într-un proiect de anvergură unic, în patrimoniul acestuia regăsindu-se zeci de colecții extrem de valoroase prin prisma conținutului ce îl furnizează. Proiectul a luat naștere din nevoia și necesitatea generării unei viziuni de ansamblu asupra creațiilor spirituale românești, realizate dincolo de hotarele țării în vremea regimului comunist.
Unicitatea fondurilor din Muzeu este dată de remarcabila lor diversitate, ușor de observat, mai ales prin prisma domeniilor reprezentate, de la științele umaniste și sociale, teologie și muzică, până la artele spectacolului și cele vizuale, dar și a tipurilor de materiale ce compun fiecare colecție în parte.
Eforturile noastre instituționale vizează așadar, popularizarea operelor semnate de nume sonore ale exilului românesc și care, până în prezent, au circulat aproape o jumătate de secol doar în afara granițelor țării, numai o mică parte fiind editate și traduse în limba română.
Vizitând rând pe rând exponatele, avem ocazia să parcurgem cu privirea scrisul de mână al autorilor binecunoscuți nouă, așa cum acesta apare în dedicațiile olografe din cărțile prețioase sau în manuscrisele și documentele originale din bibliotecile personalităților reprezentate în Muzeu, pe filele de corespondență purtată de scriitori celebri din exil, dezvăluite în premieră publicului din România. Trecând dintr-o cameră în alta, admirăm piese de mobilier, obiecte personale și fotografii inedite, dar și unicate de artă vizuală din pictură, sculptură, desen sau gravură, ce ne îngăduie ca, preț de o clipă, să ne imaginăm în mintea scriitorilor și creatorilor de artă frumoasă.
Arhivele aflate în patrimoniul muzeal reprezintă o mărturie solidă, o frescă documentară a activității culturale, științifice și artistice întreprinse de personalități ale exilului românesc, precum și un neprețuit instrument de cercetare pentru toți cei preocupați de creațiile și memoria oamenilor de cultură, stabiliți pe întreg mapamondul în răstimpul monopolizat de comunismul românesc. Vă îndemnăm să redescoperiți, alături de noi, această parte extrem de importantă din întregul cultural românesc, atât prin intermediul expozițiilor organizate în cadrul Muzeului, cât și al spațiilor interactive gândite ca animând și întregind tabloul narativ al exilului!
Fiecare colț din Muzeu a fost gândit ca spunând o poveste. Toate bunurile din patrimoniul muzeal, de la materialele scrise la cele audio-video, stau mărturie atât activității creatoare, cât și vieții din culise a unor reprezentanți de seamă ai culturii românești.
