Muzeul Cărții și Exilului Românesc găzduiește marți, 15 iulie 2025, la ora 11.00, lansarea volumului „Publicistica literară” a lui L. M. Arcade, ediție îngrijită, prefață, traducere din limba franceză și note de Silviu Gongonea.
Evenimentul va fi moderat de Cristina Gelep, asistent de cercetare la Muzeul Cărții și Exilului Românesc.
Cartea reprezintă o selecție bine organizată și atentă a articolelor, eseurilor, cronicilor și reflecțiilor publicate de Arcade în presa literară din exil. Volumul oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care un scriitor român din exil a abordat literatura, cultura și planul social în contextul unei vieți petrecute în exilul postbelic parizian. Semnificativă este și introducerea critică a îngrijitorului ediției. Aceasta se prezintă ca un studiu relevant ce analizează în context raportul scriitorului cu istoria și spiritualitatea, evidențiind și legăturile cu alte nume importante ale exilului.
La lansarea volumului vor participa invitații:
- Silviu Gongonea, Lect. univ. dr., Facultatea de litere, Universitatea din Craiova
- Nicolae Panea, Prof. univ. dr., Facultatea de litere, Universitatea din Craiova
- Sorin Tudor, Conf. univ. dr., Directorul Editurii Universitaria, Craiova
- Gabriel Nedelea, Lect. univ. dr., Facultatea de litere, Universitatea din Craiova
„Una dintre problemele majore pe care le ridică opera de ficțiune a lui L.M. Arcade, ce prezintă explicit relația individului cu resorturile social-politice ale unui moment, este legată de limbaj. În două articole, acesta explică foarte bine chestiunea atribuirii sensurilor imediate, mai ales când vine vorba de teatru de avangardă. Și el scrie un teatru asemănător, numai că altele sunt substraturile creației sale. Aparent, cele două tipuri de scriitură sunt similare, bazându-se pe asocieri insolite. Dacă la suprafață jocurile asociative acaparează imediat atenția, în profunzime fiecare se revendică dintr-o tradiție total opusă. Teatrul lui L. M. Arcade – dar și proza poate fi luată în calcul -, despre care s-a afirmat că este un teatru «politic», este conceput ca un răspuns la ideile și formele stilistice ale mișcării de avangardă când aceasta se confundă cu ideologia. Poate, de aceea, el trece drept un «filosof al tiraniei» care interoghează istoria și încearcă să îi deceleze sensurile.” (Publicistica literară, pp. 26-27)
