𝐈𝐋𝐄𝐀𝐍𝐀 𝐕𝐔𝐋𝐏𝐄𝐒𝐂𝐔 – (𝐧. 𝟏𝟗𝟑𝟐, 𝐁𝐫𝐚𝐭𝐨𝐯𝐨𝐞𝐬̦𝐭𝐢, 𝐃𝐨𝐥𝐣 – 𝐝. 𝟐𝟎𝟐𝟏, 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢, 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚)

Muzeul Cărții și Exilului Românesc aduce un omagiu scriitoarei Ileana Vulpescu, născută la data 21 mai 1932, în comuna Bratovoești, județul Dolj.

În anul 2017, Ileana Vulpescu a donat o colecţie de peste 1.300 de volume către Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” – acest „loc sacru”, aşa cum obişnuia să amintească scriitoarea biblioteca din oraşul în care şi-a petrecut adolescenţa.

Colecţia „Ileana și Romulus Vulpescu”, expusă la Muzeul Cărții și Exilului Românesc, este alcătuită din cărţi rare, în limba franceză, din domeniul filologic, tipărite la sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul secolului XX.

Colecția cuprinde opera semnată de cei doi autori, beletristică și traduceri. Fondul de carte se întregește cu volume bibliofile, cărți rare scrise în limba franceză, din domeniul filologiei, tipărite la final de secol XIX – început de secol XX, cărți ale personalităților culturii franceze și traduceri în limba franceză ale autorilor din România. Deși fondul de carte conține cărți în principal în limba franceză, există lucrări dedicate și altor spații culturale, precum cel italian, spaniol sau american. Literatura franceză este bine reprezentată de autori importanți ce dețin numeroase volume în cadrul colecției. Dintre aceștia pot fi menționați: Pierre de Ronsard, Molière, Jean Racine, Victor Hugo, Charles Exbrayat, Gérard de Villiers. De asemenea, donația se remarcă prin operele unor scriitori britanici precum: Agatha Christie, Ian Fleming, scriitoarea americană Mary Higgins Clark și scriitorul belgian Georges Simenon, care întregesc imaginea de ansamblu asupra literaturii, oferită de fondul vast de carte.

Volumele dedicate literaturii includ printre altele: poezie, proză, eseuri, antologii diverse, studii critice variate. Studiile literare sunt diverse: „La littérature grecque” (Defradas Jean), „La littérature portugaise” (Georges Le Gentil), „Littérature japonaise” (William George Aston), „Littérature américaine” (William Peterfield Trent).

Fondul oferă o perspectivă amplă asupra mediului cultural, al istoriei, literaturii și limbii franceze de la origini până în prezent. Pe lângă studiile clasice de istorie a artei, istorie a literaturii și limbii, există și lucrări de istorie a muzicii și artelor frumoase: „Histoire générale de la musique” (Wanda L. Landowski), „Histoire générale des beaux-arts” (Roger Peyre). Lucrările din colecție conturează o viziune panoramică asupra literaturii, de la Evul Mediu până în contemporaneitate. Jurnalele de călătorie și memoriile vin să completeze sfera literaturii la granița dintre ficțional și non-ficțional. Studiile despre artă, muzică și cele de educare a gustului arată preocuparea donatorilor în ceea ce privește mediul cultural francez și nu numai. Volumele ce cuprind maxime, cugetări, anecdote, proverbe întregesc imaginea unui mediu livresc al colecțiilor, ramificat pe diverse paliere.

Prozatoarea și traducătoarea Ileana Vulpescu s-a născut la data de 21 mai 1932, în localitatea Bratovoiești, județul Dolj. A urmat cursurile Școlii „Regina Elisabeta” și Liceul „Elena Cuza”, apoi ale Facultății de Filologie, secția limbă și literatură franceză, a Universității din București. Şi-a început activitatea profesională ca documentaristă, lucrând ulterior ca cercetător ştiinţific la Institutul de Lingvistică al Academiei Române, Sectorul lexicografie şi lexicologie (1959-1975), colaborând la redactarea lucrărilor „Dicţionarul limbii române” şi „Dicţionarul explicativ al limbii române”.

A debutat cu povestirea „Scrisoare către un cunoscut” în revista „Familia” (1966), editorial cu traducerea unui roman de André Wurmuser din limba franceză (1963). În 1969, a fost lansată prima carte a autoarei, o culegere de povestiri şi piese de teatru ş.a.m.d., modificată cu titlul „Candidaţii la fericire” în 1983.

Au urmat mai multe romane: „Rămas–bun” (1975), apărut și în ediția „Rămas–bun casei părintești” (1990), „Arta conversației” (1980), „Sărută pământul acesta” (1987), „Carnetul din port–hart” (1995).

Romanele „Rămas–bun”, „Arta conversației” și „Carnetul din port–hart” alcătuiesc o trilogie. Seria romanelor continuă cu „Arta compromisului” (2002), „De-Amor, De-Amar, De Inimă Albastră” (2005), „Viață, viață legată cu ață” (2007), „Pe apa sâmbetei” (2009), „Notă informativă bătută la mașină” (2011), „Noi, doamnă doctor, când o să murim” (2012), „Teatru francez”, tradus de Romulus Vulpescu (2016), „Preludiu” (2017). A colaborat la „România literară”, „Vatra”, „Flacăra”, „România Mare” etc.

Totodată, în stagiunea 1980–1981, a scris fantezia dramatică pentru copii „Grădina fermecată”, pusă în scenă la Teatrul de Păpuși din Iași. Dramatizarea „Artei conversației” s-a produs în 1983, după romanul cu același titlu în colaborare cu actorul George Bănică, la Teatrul Giulești din București, dar și cu reprezentații la Oradea, Craiova, Cluj–Napoca. „Singurătatea unei femei” (Arta conversației II) a fost inclusă în aceeași colaborare, pusă în scenă în 1990 la Pitești de compania particulară „Arlechin”.

Repovestirea romanelor „Gargantua și Pantagruel” de François Rabelais a fost publicată împreună cu Romulus Vulpescu, soțul scriitoarei, poet, prozator, traducător, editor și publicist, iar repovestirea „Extraordinarele aventuri ale lui Tartarin din Tarascon” (Tartarin din Tarascon, Tartarin în Alpi, Portul Tarascon) după Alphonse Daudet, îi aparține Ilenei Vulpescu. În traducerea prozatoarei se include și „Récital extraordinaire” de Romulus Vulpescu.