Muzeul Cărții și Exilului Românesc participă în zilele de 25 și 26 septembrie 2026 la Congresul Internațional de Istorie a Presei, organizat de Asociația Română de Istorie a Presei, Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S.Nicolăescu-Plopșor, Academia Română, Comitetul român de istoria și filosofia științei și tehnicii (CRIFST) al Academiei Române, Filiala Craiova, Consiliul Județean Dolj.
Ajuns la cea de-a XIX-a ediție, Congresul Internațional de Istorie a Presei se va derula anul acesta sub tema „Valorificarea prin presă a resurselor arhivistice”.
La Congres vor participa personalități culturale din toată țara, membri ai Academiei Române, ai Academiei Oamenilor de Știință din România, ai Institutului de Cercetări Socio-Umane din Craiova, profesori universitari doctori, reprezentanți ai unor universități prestigioase din țară și din străinătate.
Congresul va fi coordonat de un comitet de organizare, condus de Prof. univ. dr. habil. Gabriela Rusu Păsărin, președinte al Asociației Române de Istorie a Presei, membru asociat al Academiei Oamenilor de Știință din România.
Deschiderea congresului va avea loc vineri, la ora 9.00, la Muzeul de Artă Craiova, în Sala Oglinzilor, unde, după primirea mesajelor din partea reprezentanților țărilor participante, vor avea loc comunicări în plen și vor fi decernate premiile Asociației Române de Istorie a Artei, Diplomele de excelență ale Asociației Române de Istorie a Presei, Diplomele acordate de Revista Română de Istorie a Presei.
Muzeul Cărții și Exilului Românesc participă la acest eveniment cu o expoziție intitulată „Presa românească din Exil – spațiu intercultural de comunicare în marile orașe occidentale”.
După instaurarea regimului comunist în România, mii de intelectuali, scriitori, jurnaliști și oameni de cultură au fost forțați să trăiască în Exil. În lipsa libertății de exprimare și a unui climat cultural autentic, diaspora românească din „Occidentul decadent” a devenit un spațiu de refugiu ideatic, dar și un loc de rezistență culturală. O rezistență culturală care a întărit reziliența etnică pentru păstrarea apartrenenței la spațiul cultural românesc. În acest context, presa literară și revistele culturale au avut un rol esențial în menținerea unei identități românești pure, nealterată de ideologia oficială.
Presa românească din exil reprezintă unul dintre capitolele esențiale, dar încă insuficient integrate în istoria generală a presei și culturii române din secolul al XX-lea. După instaurarea regimului comunist, publicațiile realizate de românii stabiliți în Franța, Germania, Spania, Italia, Statele Unite, Canada și în alte spații ale diasporei au îndeplinit simultan funcții jurnalistice, politice, culturale și identitare. Ele au informat comunitățile românești, au contestat discursul oficial al regimului de la București, au conservat memoria României precomuniste și au oferit scriitorilor și intelectualilor posibilitatea de a publica în limba română în afara mecanismelor cenzurii. Expoziția de la Muzeul Cărții și Exilului Românesc propune o perspectivă sintetică asupra presei românești din exilul postbelic, urmărind geografia principalelor centre editoriale, diversitatea tipologică a publicațiilor, funcțiile acestora și dificultățile materiale și politice ale producerii și difuzării lor.- Lucian Dindirică – fondatorul Muzeului Cărții și Exilului Românesc.
Vor fi expuse exemplare din revistele „Limite”, „Ființa Românească”, „Revista Ethos”, Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg, ARA Journal – publicația Academiei Româno-Americană de Arte și Științe (American Romanian Academy of Arts and Sciences – ARA), Revista Luceafărul, (Paris, 1948–1949), Revista Caete de Dor, (Paris, 1951–1961). Revista Apoziția, (München, 1973–1989), Revista Scriitorilor Români, (München, 1962–1990), Revista Agora, (Philadelphia, 1987-1991).
Vineri, la Muzeul Cărții și Exilului Românesc, în intervalul 15-17, la parterul muzeului, se va desfășura Secțiunea Arhivele și rolul lor în cercetare – I, moderată de Conf. univ. dr. Răduț Bîlbîie, Lect. univ. dr. Carmen Ungur-Brehoi. Vor participa Lect. univ. dr. Carmen Ungur- Brehoi, Universitatea din Oradea, DSPSC – Jurnalism, Conf. univ. dr. Răduț Bîlbie, Universitatea din București, Facultatea de Litere, Prof. univ. dr. habil. Diana Dănișor, Universitatea din Craiova, Facultatea de Drept; membru corespondent Academia Oamenilor de Știință din România) și Drd. Cristina-Elena Moiseiu (Rădulescu), Universitatea București, Școala Doctorală pentru Domeniul Științe ale Comunicării.
În intervalul 17.15-19.00, în sala aflată la parter va avea loc secțiunea Arhivele și rolul lor în cercetare (II), moderată de Carmen Ionescu și Prof. univ. dr. Diana Dănișor. Participă Prof. univ. dr. ing. Gheorghe Manolea, Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii CRIFST Filiala Craiova, Carmen Ionescu, FJSC/RADOR Radio România, Lect. univ. dr. Ana Ocoleanu, Universitatea din Craiova, Facultatea de Teologie și Dr. Carmen-Teodora Făgețeanu, redactor „Orizzonti Culturali Italo-Romeni”, redactor-șef adjunct Revista „Mozaicul”.
La etajul muzeului, între orele 15-17 se va desfășura secțiunea Arhivele și rolul lor în cercetare (III). Moderatori: Conf. univ. dr. habil. Silvia Grossu, Prof. univ. dr. Mihai Valentin Vladimirescu. Participă Prof. univ. dr. Verginia Vedinaș, membru titular AOSR, Președinte al Institutului de Științe Administrattive „Paul Negulescu”, Prof. univ. dr. Mihai Valentin Vladimirescu, Universitatea din Craiova, Conf. univ. dr. habil. Silvia Grossu, Chișinău, Livia Ciupercă, Asociația Română de Istorie a Presei, CS III, dr. Ion Tița-Nicolaescu, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești.
În intervalul 17.15-19.00, la etaj se va desfășura Secțiunea Presa, de la vulgarizare la profesionalizare, moderată de Lect. univ. dr. Mariana Bafană și Gabriel Klimowich. Participă Lect. univ. dr. Mariana Bafană, Universitatea Ovidius din Constanța, Gabriel Klimowicz, Freelancer, scriitor, Prof. univ. dr. ing. Cezar Pârlog, Asist. univ. dr. Gabriela-Cătălina Danciu, Universitatea din București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Drd. Anamaria Stancu, Universitatea din București.
